În perioada acestor 35 de ani am studiat și schițat sau publicat mai multe lucrări, pe care le-am grupat în următoarele două programe, elaborat mai multe lucrări
Programul de Cercetare-Proiectare-Aplicare în Ecologie Sistemică,
Programul de Cercetare-Inovare-Aplicare în Ecologie Sistemică,
Realizarea obiectivelor acestor două programe s-a făcut prinntr-un anumit număr de proiecte aplicative, în funcție de posibilitățile noastre.
Menționăm aici principalele proiecte elaborate de noi și implementae singuri sau și cu anumiți colaboratori.
P1 – Studiu și propuneri pentru trecerea de la Ecologia Biologică la ”Ecologie Sistemică”:
Abordarea acestei teme de cercetare a fost o necesitate pentru structurarea unui suport teoretic, științific, pentru o ”doctrină ecologistă” despre care se vorbea în noile partidele și ONG-uri ecologiste înființate după Decembrie 1989.
În fapt, acea ideologie ecologistă nu exista, iar ceea ce susțineau biologii (considerați specialiștii în domeniul Ecologiei de atunci ) erau cerințe primare pentru Protecția Mediului, cu referire doar la consecințele observate asupra biocenozelor din ecosistemele poluate.
Rezolvarea problemelor de poluare presupune însă soluții și din componenta abiotică a ecosistemelor urmărite, ceea ce presupune o viziune de ansamblu a cauzelor și soluțiilor pentru reducerea și eliminarea stresului chimic sau termic și decizii administrative.
În baza unui studiu analitic a manualelor de Ecologie (biologică) și a unor recente manuale de Ecologie Generală, începând din 1991 am tot prezentat, public, propuneri pentru corecția unei terminologii de profil, unde cea mai curiaoasă este denumirea de ”biotop” pentru componenta nevie a ecositemelor (!!) , firesc fiind să vorbim de componenta ”abiotică” , alături de biocenoză.
O altă propunere a fost publicată tot din 1991, cu gruparea tuturor factorilor de mediu ai ecosistemelor terestre pe trei medii fundamentale (Mediul Natural, Mediul Social și Mediul Economic). Prin gruparea aceasta se pot analiza mai bine situațiile unei Dezvoltări Durabile sau Dezvoltări Nedurabile a unor ecositeme umane, pe țări, regiuni sau pe întreaga ecosferă a noastră. Detalii în publicațile menționate.
Am ajuns astfel la constatarea că denumirea de ”Ecologie Sistemică” este denumirea cea mai corectă pentru un domeniul denumit în diferite feluri, precum : ”Ecologie și Ingineria Mediului” sau ” Ecologie și Protecția Mediului” sau o denumire mai apropiată de firesc, ”Ecologie Sistemică și Sustenabilă”, folosită la Universitatea din București.
Principala concluzie, firească și dovedită prin prisma ”Ecologiei Sistemice” , este că o Dezvoltare Durabilă nu poate fi doar o dezvoltare social-economică și în declin climatic, așa cum se întâmplă de peste 150 de ani. Astfel, ”ne tăiem singuri creanga de sub picioare” prin diferite pandemii, cea mai gravă fiind o ”Pandemie Ecologică” sau o ”Apocalipsă Ecologică” !!
P 2 –” Conversia Ecologică pentru Dezvoltare Durabilă” – o temă făcută public, prin 1992, prin acest ONG și prin Filiala primului partid ecologisit, MER Dolj – un partener de acțiune ecologică în Dolj.
Acest proiect este tot o lucrare individuală a președintelui, sugerată de problematicile de mediu, bazată pe terminologia prezentată la primul proiect și pe o pregătire mai diversificată a președintelui, teoretică și practică.
Despre această lucrare am menționat deja mai sus și poate fi găsită pe multe suporturi, mai ales pliante și bannere de la simpozioane, dar și 3 cărți și 16 revistee.
În cadrul CCAES am grupat și demonstrat relațiile vizibile dintre patru Medii Fundamentale ale Ecosferei Terra; MD – Mediul Divin sau Mediul Cosmic, MN – Mediul Natural cu ecosistemele naturale, MS – Mediul Social, societățile umane și ME – Mediul Economic, format din persoanele fizice și juridice axate pe interesul economic și cu mare impact asupra Naturii.
Relațiile de interdependență dintre aceste patru medii fundamentale, se pot reprezenta sugestiv astfel prin sensurile de determinare dintre medii, unde în funcție de sensul de dependență dintre medii se constată dacă avem o Dezvoltatre Durabilă sau o Dezvoltare Nedurabilă
Piramida Ecologică este un model geometric demonstrativ difuzat prin toate materialele noastre de promovare, inclusiv pe prima pagină de Facebook a președintelui.
Tema acestui proiect este să demonstreze că trecerea la Dezvoltarea Durabilă este posibilă numai dacă se schimbă actualele direcții de subordonare a celor trei meidii ale ecositemelor terestre.
Din păcate, mediul științific din România, plătit de la bugetul public, reprezentat de atâtea universități, cu performanțe reduse și de Academia Română, cu cele 70 de institute de cercetare (!) NU s-au alăturat unor colaborări în acest domeniu al Ecologiei Sistemice, care poate fi privit ca un subdomeniu al Ecologiei Generale sau ca o înlocuire a acestei denumir (improvizată de biologii conservatori).
Dezvoltare social-economică dar nu și cu dezvoltare ecologică, pe țări sau grupuri de țări, pe modelul dezvoltărilor unilaterale a companiilor comerciale, este o Dezvoltare Nedurabilă, cu consecințe posibil într-o Apocalipsă Ecologică, așa după cum s-a mai întâmplat în istoricul planetei noastre, comform multor dovezi arheologice și a unor scrierile din Biblie (ex. cu Potopul lui Noe , din Geneza 7).
P3: Proiectul ” Acțiunea Danubius 2007”
A fost un proiect finanțat de programul PHARE, cu următoarele rezultate principale :
- formarea unei zone geografice de colaborare ecologică între județele limitrofe Dunării româno-bulgare, zonă denumită EcoRegiunea Danubius III (Dolj, Olt, Mehedinți, Vidin, Montana și Vrața) ,
- formarea unui consiliu de coordonare denumit Consiliul Ecologic Danubius, cu reprezentanți ai primăriilor municipale și reprezentanți ai societății civile din zonă,
- elaborarea unui Plan de Acțiune Strategică – PAS transfrontalier care a fost ”o ministrategie” de Dezvoltare Durabilă Regională, fiind întocmit în baza unui studiu cu analiză și măsuri de aplicare, în vederea obiectivului pentru contribuții la Dezvoltarea Durabilă a acestei regiuni transfrontalieră,
Acest PAS a fost realizat în colaborare cu Universitatea Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca și transmis la Comisia Europeană înainte de trimiterea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României, versiunea din 2008 (deci, noi nu ne-am inspirat de acolo, dar am constat ulterior o multitudini de măsuri comune).
P4 : ”Studiul pentru Eco-Irigații” , la Bechet și Vrața – Bulgaria
A fost un proiect – pilot pentru analiza influenței calității apei din Dunăre asupra culturilor irigate cu apa din acest cel mai poluat fluviu al Europei, în anul 2008, cu finanțare de la PHARE și cofinanțarea Fundației AER.
Pentru aceasta, Primăria Bechet a pus la dispoziție un teren în suprafață de 5000 mp, în partea de nord a digului pentru inundații, pe care am împărțit-o în două parcele, una pentru irigat cu apă ecologizată (apă epurată, tratată, curățată fizic și chimic ) și partea a II-a pentru irigare cu apă brută, direct din Dunăre.
Am folosit o stație de filtrare, achiziționată prin proiect, pompe de absorbție și împingere, furtune PCI și bazine de stocare pentru udarea unor culturi leguminoase, porumb și floarea soarelui.
Irigarea diferențiată și întreținerea culturilor a fost asigurată de voluntari ai ONG-ului, iar analiza comparată a produselor obținute în toamnă am făcut-o la Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, reprezentată de prof univ dr Petre Săvescu.
Concluzia a fost așa cum se bănuia; produsele din zona udată cu apă brută au fost ”bolnave” , cu parametrii calitativi afectați negativ, mult sub parametrii acelorași produse udate cu apă ecologizată.
Am făcut publice aceste rezultate, pentru consumatori și pentru știința cultivatorilor de lubeniță, pepene verde, din zona Bechet-Dăbuleni, unde funcționau pompele de irigat.
Primăriile din zona nu s-au interesat și nu au participat cu ONG-urile din zonă la discuțiile cu finanțatorii acestui proiect. Astfe, am ajuns acum să mâncăm pepeni /lubenițe foarte chimizate, plus radioactivitatea de la Centrala Nucleară și a Depozitul de material radioactiv, de la Kozlodui ) !!
P5 : Proiectul ”Colectarea Selectivă a deșeurilor Urbane din Craiova ”
A fost un proiect cu finanțare din SUA, prin USAID și GRASP, pentru exemplu de bună gospodărire / ecologizare a orașelor. Aici am avut ca parteneri; Consiliul Județean Dolj și Primăria municipiului Craiova, în anii 2003-2004. Pentru acest proiect am avut și un voluntar din SUA, pentru doi ani și am fost vizitați de ambasadorul SUA la București, când fucționam la Liceul CFR Craiova cu o mică universitate și cu cea mai bună postliceală sanitară din Oltenia.
P6. Proiectul ”Rețeaua de Turism Integrat Transfrontalier RO-BR :
Acest proiect a fost finanțat prin programul CBC România-Bulgaria, tot de președinte și implementat cu o echipă de proiect adecvată,
Obiectivul principal al acestui proiect a fost pentru înfiinațarea unei structuri transfrontaliere pentru un Turism Integrat ( eco-turism, turism de agrement și pentru colaborare durabilă),
Parteneri : Fundația AER – partener lider, Primăria comunei Hairedin din districtul Vrața, Primăria Bechet, Primăria Bucovăț și Arhiepiscopia Craiovei.
Bugetul total a fost de peste 750000 euro, cu 12 % co-participarea liderului, pentru dezvoltarea turismului transfrontalier, integrat, inclusiv pentru realizarea proiectului de arhitectură la o viitoare pensiune turistică transfrontalieră ”Eco-Pensiunea Turistică Dunărea” , lângă Craiova, la Bucovăț, sat Leamna de Sus, cu o ”Grădină ecologică” în formare, noi având peste 8500 mp teren.
Proiectul s-a realizat conform obiectivelor stabilite, așa după cum au fost realizate toate celelalte proiecte din cadrul Fundației. Președintele fondator, persoana care a elaborat proiectele, mulțumește tuturor colaboratorilor activi la implementare acestor proiecte.